În filmul de mai jos, medicul comite o confuzie paronimică, adică folosește un cuvânt în locul altuia asemănător ca formă. Care este cuvântul folosit greșit? Ce cuvânt trebuia să folosească?
Read MoreDrept, București 2021 G1, subiectul 2 Marcați interpretarea corectă a structurii frazei de mai jos. (Propozițiile sunt date în ordinea în care se succedă predicatele lor [exprimate sau subînțelese] în frază.) 1. Că i-am iertat ieșirile a fost pentru că îl iubesc. a. circ. condițională + principală + circ. de cauză; b. subiectivă + principală […]
Read MoreDrept, București G1, iulie 2021 1. Când îmi aduc aminte cum altădată singurele griji legate de vacanță erau destinația și să am suficienți bani, mă doare că nu am profitat de acele vremuri să vizitez cât mai multe țări, țări unde acum nu am cum ajunge, mai ales că restricțiile legate de pandemie par să […]
Read MoreStructura anului școlar 2021-2022 Structura anului școlar 2021-2022
Read MoreBacalaureat 2021, română, subiecte rezolvate Bacalaureat 2021, română, rezolvarea subiectelor
Read MoreArticolul adjectival își schimbă forma după gen, număr și caz. Vezi explicația pe canalul meu de YouTube: https://youtu.be/VyUL4Zle2vE . Articolul adjectival își schimbă forma după gen, număr și caz.
Read MoreBecome a Patron! Vezi filmul cu explicația aici: https://youtu.be/Du_ullvKrRQ
Read MoreSubiecte rezolvate română Evaluarea națională 2021 Pune o întrebare pe forum. Subiectul I A. 1. „după-amiază”, „duminică”, „vară” (două dintre ele). 2. b) 3. b) 4. a) 5. corect, incorect, incorect, corect, incorect, corect 6. a) Tiparul textual este dialogat. b) Tiparul textual este descriptiv. 7. (mai târziu) 8. (mai târziu) 9. (mai târziu) B. […]
Read MoreVezi filmul cu explicația aici: https://youtu.be/-jU8arErv1g Dă click aici pentru a citi explicația. Verbul „a contrazice” s-a format prin compunere savantă din elementul de compunere „contra-” și verbul „a zice”, după modelul francez „contredire”. Prin urmare, formele sale de imperativ sunt asemănătoare cu cele ale verbului „a zice”. La persoana a II-a singular, afirmativ, spunem […]
Read MorePotrivit DOOM2, substantivul propriu care denumește Sărbătoarea Învierii Domnului este de genul masculin, cu formele „Paște” la singular, și „Paști” la plural. Totuși același dicționar admite că forma „Paști” este de neutru în construcția „Sfintele Paști”. Cum se explică această situație? Conform dnei profesoare Rodica Zafiu, de fapt, este vorba de două forme, ambele defective […]
Read More„Minge” sau „mingie”? Vezi explicația pe canalul meu de YouTube. Vezi explicația aici. „Minge” sau „mingie”? Dă click aici pentru detalii! Substantivul feminin „minge” este uneori scris și pronunțat greșit „mingie”. Pe site-ul emag.ro, de exemplu, apar 2046 de căutări pentru „mingie” și 2216 căutări pentru „minge”, ceea ce semnalează […]
Read MoreVerbele „a bate” și „a face” sunt de conjugarea a III-a, la fel ca „a zice”. Vezi explicația aici. Vezi explicația aici. Verbele „a bate” și „a face” sunt de conjugarea a III-a, la fel ca „a zice”. Prin urmare sunt greșite pronunțările: „bătem”, „băteți” și „făcem”, „făceți”, cu accentul pe a […]
Read MoreȘcoala de Agenți de Poliție Câmpina, subiectul 29, 2020
Read MoreAcordul predicatului cu subiectul-substantiv colectiv Un substantiv obișnuit denumește, la forma de singular, un singur obiect al gândirii. De exemplu: om, scaun, idee etc. Un substantiv colectiv denumește, la forma de singular, o colecție, o mulțime de obiecte. De exemplu, substantivul colectiv „armată” denumește o mulțime de soldați, substantivul colectiv „turmă” denumește o mulțime de […]
Read MoreCuvântul „baterie” are, printre alte sensuri, și pe cel de „vas cu gheață în care se află sticle cu băutură” și prin extensie „un litru de vin și o sticlă de sifon luate împreună”. Primul sens -sensul propriu de bază- al cuvântului „baterie” este „subunitate de artilerie compusă din patru, șase sau opt tunuri, cu […]
Read More